Vai, minunat! Sau despre sarbatori...

Ieri, in drum spre casa, pe Magheru, am inteles ca se apropie luna Martie. Si mi-am mai zis, MY GOD! DEJA??? Tarabele cu chestiutze colorate si lucioase au rasarit vanjoase pe trotuare, deci, ce minunat, iata, primavara a sosit! Destinul intregului an e, de fapt, intr-o legatura stransa cu aceste tarabe. Ele au o existenta aproape continua prin oras, pentru ca e mai mereu motiv de sarbatoare populara care trebuie marcata cu cate vreo chestie, care poate fi achizitionata, direct de pe taraba si care, nu-i asa, aduce lumina in viata partenerului de viata si demonstreaza, fara tagada, dragostea, aprecierea celui care ne e alaturi, pe drumul incurcat si uneori, plin de incercari, al vietii. Tarabele au asadar locul lor constant in viata noastra si pe principalele bulevarde ale orasului, diferite sunt doar obiectele expuse, diferentele fiind date, de motivul de sarbatoare...Asadar, iata, nu-i asa, martisoare in martie, globuletze si mosi in decembrie, iepurasi, creatii plushate de Paste, carlige, moatze, agatatoare in restul anului....Cu toate acestea, tendinta e spre uniformizare. Adica. Martisoarele sunt bune si de pus in pom, deci comerciantii le rebrenduiesc, eliminandu-le ata alb rosie, iepurasii au, mai nou o forma incerta, care tinde spre ren, pe ideea - ce nu se vine de Craciun, e redistribuit pe rafturi de Paste si tot asa...Pana la urma, totul tine de imaginatie, istoria poate fi rescrisa, deci, de ce nu un Mos Craciun cu sania trasa de iepuri, globuri incondeiate si chiar Mosi Craciuni, poate si ei incondeiati, agatati primavaratic in pieptzi...