Paste linistit!

Plec in diverse calatorii zilele astea. Nu stiu exact unde voi ajunge, pentru ca asa fac de obicei. E forma mea de relaxare. Libertatea de a alege orice drum...Am cateva zile libere, de Paste si vreau sa profit din plin...Stiu doar ca prima oprire va fi la ai mei...Pastele e chiar o sarbatoare de familie si incep sa am starea aia de liniste numai la gandul ca maine seara voi fi la ai mei acasa. Am umblat un pic printre cd-uri, in cautare de niste poze, si am gasit cateva fotografii care imi plac. Chiar o sa fac fotografii zilele astea. E una dintre pasiunile mele. Multa liniste si Paste fericit!

Drumurile noastre....toate

Saptamana asta am ajuns la mare!! Au fost ai mei in vizita la mine si...ce m-am gandit? Sa ii scot la un picnic. A fost superb -picnic pe plaja, la Vama Veche. Am avut parte de tot tacamul - cer albastru, mare linistita, pescarirusi jucausi, catei isterici, nisip fin si curat, liniste...Nu mai era nimeni pe plaja, situatie care e pe sfarsite, tinand cont de ambitiosul 1 mai, care vine-vine-vine! Cred ca e ultima data cand merg la Vama Veche, pana la finalul sezonului, pentru ca in sezon nu calc pe acolo, din cauza de aglomeratie. Ce nu a fost frumos? O parte din drumul spre mare. Daca uiti sa alimentezi inainte sa intri pe autostrada, ai cam pus-o...Nici urma de benzinarie! Nici o picatura!!! Am iesit fortat de pe autostrada si am luat-o spre cel mai apropiat oras...Slobozia. Si am circulat pe un drum care arata ca dupa bombardament!!! De ce nu era inchis, habar n-am. Dar cu cat inaintam, cu atat mi se parea incredibil ca acel drum, totusi, exista! Ce mirare profund filosofica!

Vara mea

Ce greeeeu e dorul de mare, o mare de aia de a mea, pentru ca marea nu poate fi una a tuturor. E alta pentru fiecare, iar a mea e cea linistita, cand am ochii mici de somn si de ganduri de vara, cea cu valuri negre, cand ma razboiesc. Si cat razboi poate sa incapa in mine...Acum mi-e dor de marea asta. De marea cu barca pe ea, cu soare de august tarziu si pantaloni scurti.

Night life in Twin Peaks

Twin Peaks. Ce mult mi-a placut. Nu as putea sa il mai revad, pentru ca as strica ce am pastrat -o stare de mister si...teama. Am vazut filmul cand eram in scoala generala. Dar ascult coloana sonora din cand in cand. Mi se pare geniala. Revin, de fapt, in pielea celei de acum multi ani, ma asez din nou in sambetele acelea, care nu mai sunt, in fata televizorului bunicilor, care nu mai este, alaturi de bunicii mei, care nu mai sunt...