vineri, 31 octombrie 2008

Eu si Queen


Queen. Cine ma stie, cunoaste. Am devenit "fan" Queen, ghilimele pentru ca nici acum nu stiu ce implicatii exacte are termenul, pe la 6 ani. Fratele meu, mai mare cu aproape 7 ani decat mine, imi facea educatie muzicala. Si a adus in casa, o banda cu Queen, pentru ca pe atunci nu aveam mp3 player, ci magnetofon...E una dintre amintirile puternice cu care am ramas din anii copilariei. Prima data cand am ascultat Bohemian Rhapsody...Am fost fascinata si...am ramas asa. Nu stiu sa descriu relatia mea cu muzica celor de la Queen, ca simt cat de putine sunt cuvintele. Ziceam eu prin liceu, ca cine intelege muzica celor de la Queen, ma intelege pe mine. :) Si unul dintre marile mele regrete e ca, niciodata, in viata asta, nu voi putea sa merg la un concert Queen. Pentru ca, pentru mine, Queen e Freddie Mercury. Si cat de exagerata pot sa par pentru unii, daca spun , ca Freddie Mercury este unul dintre personajele importante din viata mea, chiar si asa ...in absenta.

http://www.youtube.com/watch?v=JszN7h84TXs

marți, 28 octombrie 2008

Nu e un blog despre Elodia!

Cineva, cu ganduri necurate, a fost trimis la mine pe blog, prin metoda de googaleala. Deci, omu a dat cautare, citez acum, ATENTIE - Cum sa ucid dar sa nu las urme. Say whaaaat?????

duminică, 26 octombrie 2008

E iar aproape decembrie!!!

Stiu ca o sa para un discurs despre lamentari - dar nu trece oare timpul mai repede in ultima perioada? Si nu e vorba despre lamentari, de departe nu, tocmai pentru ca vreau sa subliniez ca da, se apropie foarte repede finalul altui an, DAR vin sarbatorile de iarna. In fiecare an, pe vremea asta ma apuca asa un entuziasm numai cand ma gandesc la vremea aia de colinde si de ornamente de brad...Bine, asta inseamna si zapada, pe care, daca ar fi dupa mine, mi-as dori sa o vad numai pe geam, din casa, unde e cald si bine...Si evident se va circula prost si va fi asa de greu de gasit masina prin zapada si va fi frig si....Dar, colindele, nu merita totul de dragul lor?

Cineva e foarte talentat! Stie el cine...



joi, 23 octombrie 2008

NU, racelii!!!!

Urasc pastilele!!!!!!!!! Numai cand simt ca ma paste moartea, accept sa iau cate ceva. Asa cum am facut aseara, cand, dupa incercari temeinice de a-mi convinge raceala ca nu exista, am cedat sub presiunea unei stari cu adevarat neprietenoase. Si vreau sa fac o precizare! Faptul ca am acceptat sa iau cateva pastile amarate nu inseamna ca raceala m-a invins!! Viva la revolucion!!

Inainte de somn...

http://www.trilulilu.ro/magdamagda1987/852fc308e6a704

miercuri, 22 octombrie 2008

marți, 21 octombrie 2008

FOOOOARTE BUUUN!!!!

Cat de penibile pot fi unele reclame? Sa ne aplecam :) asupra celor la iaurt. E ca si cum toata viata ar depinde de consumul corect si regulat, mai ales regulat, de iaurt! Potrivit acestor scenarii, oriunde te-ai uita, cu oricine te-ai intalni, la orice ora, enervanta cutie de iaurt trebuie sa fie pe undeva. Mamele nu ies in parc fara cutia de iaurt dupa ele, cum ajung in parc se si aseaza pe banca sa le haleasca, alaturi de prietenele lor venite in parc, evident, ati ghicit, tot pentru ca, nu-i asa, e o zi asa de frumoasa de mancat iaurt...Si asta over and over again, ca in ziua cartitei. Apoi apare copilul, care nici nu are chef sa se joace, sa alerge sa se catere pe undeva, sa isi rupa sau macar murdareasca pantalonasii... Nuuuu, el vrea cu toata fiinta lui mica sa manance iaurt! E ca si cum cutia de iaurt ar fi o prelungire fireasca a mainii stangi sau drepte.... Ori a fost proiectat asa, ori i-a fost montata la cateva secunde dupa nastere. Apare si tata, la costum, cum altfel decat savurandu-si iaurtul. E luminos, bine dispus, numai un zambet. Doar perspectiva de a-si fi pierdut iaurtul i-ar nenoroci echilibrul interior si i-ar ravasi iremediabil tinuta impecabila! Dar, nu, nu a pierdut iaurtul. Cutia e acolo, undeva la jumatatea distantei dintre mana dreapta si gura. Si toata lumea zambeste!
Dar daca toate zambetele astea intinse pana la durere pe fetzele bautorilor fanatici de iaurt, or fi vreo reactie la melamina? :))

Inundatii...la domiciliu

Cred ca e un semn ca trebuie sa ma apuc de cursuri de scafandru!!! E pentru a doua oara luna asta cand imi inund bucataria!!! Din cauza de masina de spalat pe care uit sa o implementez in toate locurile...care trebuie....Or poate e un semn ca trebuie sa imi deschid o firma de scos apa din bucatarie, intrucat am dezvoltat si o tehnica rapida de evacuare...Devine deja subiect de meditatie profesionala! :)))

luni, 20 octombrie 2008

Daca deschideti usa


Nu raspund niciodata la usa decat daca stiu ca trebuie sa vina cineva la mine. Prietenii cunosc acest aspect...Numai ca astazi, pe seara, de abia ajunsesem in casa ca a batut cineva la usa. Nu asteptam pe nimeni, dar m-am gandit sa imi incalc propria regula si am deschis. Erau doua fete. S-au uitat tinta in ochii mei si mi-au spus - Buna seara! Stiti ce e fericirea?
Nici macar nu imi dau seama daca am fost in stare sa articulez ceva. A fost ceva de nedescris. M-am trezit ca nu sunt in stare sa raspund in vreun fel. Cred ca am zambit incurcat spre tamp....Mi-au dat apoi o hartie si mi-au zis ca aflu raspunsul in Biblie. Si au plecat. Si am inchis usa. Si am ramas cu intrebarea.

Din turn

http://www.trilulilu.ro/nevermind/8c614fc4813f03

sâmbătă, 18 octombrie 2008

Uite ce visez!

Radeam aseara cu un prieten care imi spunea ca eu scriu pe blog despre ce visez...Conversatia se purta pe messenger, astfel incat integritatea lui fizica nu a fost pusa in pericol nici un moment. :)) Pe de alta parte, daca tot a ajuns la comentarii de genul asta, macar sa ii dau si un motiv real sa le faca.
Asadar, ce am visat eu azi-noapte? Spre dezamagirea celor care poate deja sunt curiosi, nu imi amintesc decat ca visam ceva care ma agita. Apoi, imi amintesc foarte clar, ca s-a facut liniste. Foarte liniste. Si eram foarte calma. A aparut apoi un camp cu flori rosii, o imagine socant de clara si m-am auzit spunand - Daca toata viata ar fi un camp de flori? A sunat apoi ceasul si am ajuns printre stiri.

sâmbătă, 11 octombrie 2008

Pe la 12, prin jurnal...

Unde fugi cand nu vrei sa fugi nicaieri? Cand vrei sa stai si nimic altceva, stai sau fugi? Si daca fugi, unde fugi si mai ales, de ce? Adica, evident nu fugi, dar de ce te gandesti ca ai putea sa fugi daca ai vrea, desi nu vrei? Si mai ales, scrii ca ai vrea sa fugi, daca nu vrei nici sa fugi, nici sa scrii ca ai vrea sa fugi?

luni, 6 octombrie 2008

Picturi matinale

Imi place noaptea spre dimineata, dupa ploaie, cand strazile nu mai sunt strazi ci un soi de picturi. Verdele se imbratiseaza cu rosul pe sub rotile mele si impresia e ca port vopselele orasului pe unde ma duce drumul meu.

miercuri, 1 octombrie 2008