Am tras chiulul rau de tot si imi cer scuze! Totul s-a desfasurat in parametri normali..:), evident inafara de prezenta pe blog...
Mi-am petrecut cam toata copilaria in fascinatia scrisului. Eram absolut dependenta de scris. Am inceput sa scriu poezii chiar cu un an inainte de a merge la scoala ( bunica mea se ingrijise sa ma invete sa scriu si sa citesc de pe la 5 ani..) Cenacluri literare, tabere de creatie, reviste de profil, volume colective...au fost preocupari serioase pana am intrat la facultate. Intratul la facultate a insemnat si mutatul in Bucuresti, dar si mutatul din presa locala, in presa centrala. Cineva imi zicea, in clasa a 11-a, intr-o tabara, ca o sa ma las repede de scris, absorbita de un monstru care nu are mila de nimeni - presa, deci profesia...Nici ca imi venea sa cred ca e posibil. Scriam atat de mult, ca ma trezeam si noaptea sa imi notez constiincioasa ideile...Ei, previziunea acelui coleg de tabara s-a cam implinit...Si pe blog mi-a fost greu sa scriu si nu neaparat din lipsa de timp...ci din lipsa de altceva. Poate acel ceva de care eram prea-plina atunci. Dar cheful sau lipsa de chef sunt, foarte clar, contextuale si periodice( asta pentru o nota optimista...)
De 10 ani, impreuna…
Acum 5 ani
6 comentarii:
Buna seara si bine ai revenit -:))
Si eu cateodata , mi se intampla, sa am multe in cap si nu stiu cu ce sa incep si CUM .
@Yoda
Bine ai revenit si tu pe blog la mine, multumesc de vizita! Si imi pare bine ca nu sunt singurul om, caruia i se intampla...:)
Eu inca nu ma pot obisnui cu trecerea de la kolonel la general. Cuvintele tasneau parca singure, se tastau singure, se impleteau de la sine.
Te trezesti intr-o buna zi si constati ca nu mai poti atarna greutate cuvintelor. Incerc sa depasesc acest moment. Sunt din ce in ce mai convins: cuvintele sunt profund influentate de realitatea pe care o traim.
PS: foarte personal blogul tau. Imi place.
@ Generalul
Perfect de acord cu tine! Cuvintele sunt influentate direct de ceea ce traim si, mai mult, cu cat zbaterile sunt mai firave, cu atat cuvintele sunt mai putine...Adica e o tentatie a traiului linistit...sa il traiesti..in liniste.:)
Ma bucur ca iti place blogul! Te mai astept!
Wow! Welcome back.....Ne bucuram sa vedem niste litere inshirate din nou de tine pe un fundal alb :P
@ teodor
Multumesc de vizita! Sper ca vor fi mai des cuvinte pe aici...:)
Trimiteți un comentariu